Baza legală
Potrivit art. 373 Cod civil, divorțul poate avea loc: (a) prin acordul soților; (b) când raporturile sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă; (c) la cererea unuia dintre soți după o separare de cel puțin 2 ani; (d) la cererea soțului a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei. Pentru orice procedură judiciară, ai nevoie de documentația corectă.
Documente obligatorii pentru divorț
Lista privește divorțul în instanță și distinge anexele cerute de lege de documentele utile ori solicitate în cazul concret. Pentru divorțul la notar sau la starea civilă, cerințele se verifică separat.
Potrivit art. 916 C. proc. civ., cererea de divorț cuprinde numele copiilor minori ai soților ori adoptați de aceștia; dacă nu există copii minori, se menționează acest lucru. La cerere se anexează copia certificatului de căsătorie și, după caz, copiile certificatelor de naștere ale copiilor minori.
1. Cererea de chemare în judecată
Trebuie să respecte art. 194 și art. 916 C. proc. civ. și să includă:
- Date părți: nume, domiciliu procedural, CNP; datele copiilor minori, dacă există. Instanța poate solicita ancheta psihosocială relevantă pentru soluționarea aspectelor privind copiii;
- Obiect: desfacerea căsătoriei, numele după divorț, domiciliul minorilor, autoritate părintească, pensie de întreținere, stabilirea culpei. Aspectele privind copiii minori, autoritatea părintească și pensia de întreținere fac parte din sfera dreptului familiei;
- Motivele de fapt: părăsire domiciliu, neglijență, violență, alcoolism, certuri, contribuția la cheltuieli etc.;
- Probe: înscrisuri, martori (nume și domiciliu), interogatoriu, anchetă socială (dacă e cazul);
- Motive de drept: articolele din Codul civil aferente fiecărui capăt de cerere;
- Data și semnătura în original.
Dacă există reprezentare juridică, un avocat specializat în divorț Iași poate asigura pregătirea corectă a documentelor și respectarea tuturor cerințelor procedurale. Se trec datele acestuia și se atașează delegația sau procura în original.
2. Taxa de timbru
Stabilită prin OUG 80/2013, diferențiat:
- 200 lei – divorț prin acord;
- 200 lei – divorț din culpă (raporturi grav vătămate);
- 200 lei – divorț pentru separare în fapt de cel puțin 2 ani;
- 50 lei – divorț pentru motive de sănătate.
Taxa se plătește anticipat; dovada achitării taxei judiciare de timbru se atașează cererii, inclusiv în cazul plății electronice. Dacă e netimbrată/insuficient timbrată, instanța acordă termen de până la 10 zile pentru plată și informare despre ajutorul public judiciar (OUG 51/2008). Netimbrarea/timbrarea insuficientă se sancționează cu anularea cererii.
3. Certificatul de căsătorie – copie
4. Certificate de naștere copii minori – copie
Dacă nu le ai, poți solicita duplicat de la primăria unde a fost înregistrată nașterea sau poți cere instanței să oblige pârâtul să le depună.
5. Identificarea soților și actele de identitate
Cererea trebuie să cuprindă datele de identificare cerute de art. 194 CPC. Copia actului de identitate al reclamantului este utilă pentru verificarea acestor date; copia actului pârâtului se depune dacă este disponibilă ori este solicitată justificat. Art. 916 nu impune în toate cazurile copia CI a pârâtului, nici doar pentru că divorțul este prin acord. Originalele certificatelor pot fi cerute pentru verificarea copiilor.
Documente suplimentare, după caz
Adeverință de venit și alte dovezi ale veniturilor
Pentru stabilirea obligației de întreținere, pot fi necesare adeverințe de venit sau alte dovezi ale veniturilor părinților, în funcție de situația concretă și de solicitările instanței. Nu reprezintă o cerință universală pentru introducerea cererii de divorț; perioada pentru care se depun dovezile se stabilește în funcție de nevoile cauzei.
Alte acte (după caz)
Certificate medico-legale, procese-verbale Poliție, contract de închiriere, acte privind școlarizarea/costurile minorului, dovezi ale contribuției financiare, adeverințe psiholog școlar, adeverință de la Asociația de Proprietari etc. Toate copiile se certifică pentru conformitate; se depun în număr de exemplare egal cu numărul părților + unul pentru instanță.
Instanța competentă
După verificarea competenței internaționale a instanțelor române, art. 915 CPC indică judecătoria din circumscripția ultimei locuințe comune, dacă cel puțin un soț încă locuiește în acea circumscripție. Dacă nu a existat locuință comună sau niciun soț nu mai locuiește în acea circumscripție, se verifică locuința pârâtului; dacă acesta nu are locuința în țară, locuința reclamantului. Contează locuința efectivă, nu numai domiciliul înscris în acte. Dacă niciunul nu are locuința în România, pot conveni expres asupra oricărei judecătorii din România; fără acest acord, este competentă Judecătoria Sectorului 5 București. Acordul nu creează singur competență internațională.
